Gherman, Sfânt (sec. IV d. Chr - 405-415 ?)
|
LDR | 02567nx a22002653 | |
---|---|---|
001 | 42414 | |
009 | GHERMAN, sfânt | |
200 | $a Gherman $b Sfânt $f sec. IV d. Chr - 405-415 ? | |
332 | $a Sfinţi daco-romani şi români. - Iaşi : Editura Moldovei şi Bucovinei, 1994, p. 55-57 | |
340 | $a călugăr cărturar creştin | |
340 | $a teologie crestină | |
356 | $a Locul naşterii: Histria ? (Scythia Minor) | |
356 | $a Locul decesului: Roma | |
801 | 0 $a RO $b BJCT $c 20140930 | |
830 | $a Numele său este pomenit în opera literară a prietenului să Sfântul Ioan Casian | |
830 | $a Din cartea lui Ioan Casian "Convorbiri cu Părinţii pustiei" aflăm că ei "se împrieteniseră încă de cînd erau copii de şcoală, apoi în oaste, precum şi în viaţa călugărească" | |
830 | $a Înseamnă că şi Gherman provenea tot din aceleaşi locuri ca şi Sfântul Ioan Casian (adică din Dobrogea de azi- vezi: Ioan Casian, sfânt) | |
830 | $a Din alte relatări se desprinde că Gherman era mai în vârstă decît Ioan Casian, deci se născuse prin 355 d. Chr. | |
830 | $a În jurul anului 380 cei doi prieteni - şi cu sora lui Ioan Casian au plecat într-o călătorie în Orient în dorinţa de a cunoaşte Locurile Sfinte. S-au aşezat, pentru început, într-o mănăstire lîngă Betleem, iar după cinci ani cei doi prieteni s-au îndreptat spre pustiurile Egiptului, ducînd o viaţă monahală | |
830 | $a În aceeaşi lucrare a lui Ioan Casian sunt redate mai multe convorbiri cu marii Părinţi ai pustiei, ca Moise, Avraam, Isaac, Serenus. Dar în aceste convorbiri, cel care punea întrebările era Gherman; deci el conducea discuţiile; Valoarea "Convorbirilor" scrise de Casian se datorează în mare măsură măiestriei cu care Gherman punea întrebările; El apare astfel ca un adevărat coautor | |
830 | $a Erau întrebări pe teme de teologie, spiritualitate, filosofie şi psihologie | |
830 | $a Cercetînd întrebările lui Gherman, mitropolitul Antonie a ajuns la constatarea că Ioan Casian şi Gherman au fost primii isihaşti de la noi | |
830 | $a În jurul anului 400 cei doi au venit la Constantinopol, capitala Imperiului Roman de Răsărit, unde păstorea Sfântul Ioan Gură de Aur. Acesta l-a hirotonit pe Gherman preot, iar pe Ioan Casian diacon | |
830 | $a In anul 405 d. Chr. au plecat la Roma | |
830 | $a Ştirile despre Gherman au încetat. Probabil a murit după anul 305 la Roma | |
830 | $a Din 1992 Sfântul Sinod a hotărât ca Gherman să fie trecut în sinaxarul sfinţilor români, alături de Sfântul Ioan Casian |
Lucrări:
56 lucrari in 56 publicatii in 2 limbi
Sfântul cuvios Gherman din Dobrogea
de:
(Text tipărit)
Studii de teologie istorică : Antologie
de:
Nestor, mitropolit al Olteniei
(Text tipărit)
Dicţionar religios : Termeni religioşi, credinţe populare, nume proprii
de:
Stoian, Ion M.
(Text tipărit)
Sărbătoarea Sfinţilor Ioan Casian şi Gherman - apostoli şi patroni spirituali ai Dobrogei - MFN=34069
de:
Fotea, Iulian
(Text tipărit)
CANONIZAREA unor sfinţi români : (20-21 iunie 1992)^
de:
(Text tipărit)
Subiecte
Religie
Episcopi dobrogeni
Teologi dobrogeni
Creștinism. Religie creștină
Sfinţi
Edituri dobrogene
Constanţa, judeţ
Aethicus Histricus
Dicţionar român-religie
Istoric
Ortodoxie
Sate
Teologi
Ioan Casian, sfânt
Ortodoxism
Sfinţi români
Sfinţi dobrogeni
Comună
Compozitori dobrogeni
Monahism
Istorie
Regiune istorică
Canonizare
Biserica ortodoxă răsăriteană
Judeţ
Provincie istorică
Bibliografie dobrogeană
Biserici creştine
Istorici dobrogeni
Evanghelii. Sinoptice. Faptele apostolilor
Teologie
Astion, sfânt
Viaţă monahală
Arhiepiscopi dobrogeni
Biserica Ortodoxă Română
Dicţionar-religie
Credinţe populare
Gherman, Sfânt